Jurnal #CalatorDinNou in vreme de COVID19, apus in Oia, Santorini, Grecia

Jurnal de calator in Grecia in vreme de Covid: Insulele Santorini-Creta-Lefkada

Prima parte – Santorini 

Ziua 1

  Dupa rezultatul exceptional al fetitei noastre la examenul de capacitate am fugit toti patru in Grecia. Nu am facut planuri concrete decat cu aproximativ o saptamana inainte, in jur de 15 iunie, adica imediat ce s-a prelungit starea de alerta si s-a confirmat ca nu se intra in izolare la intoarcerea din Grecia si Bulgaria. Ideea era sa plecam totusi inainte de a se deschide Grecia par avion dupa data de 1 iulie cand ne gandeam noi ca, probabil o sa fie foarte aglomerat.

  Acum, dupa ce am ajuns aici, cred ca anul acesta nu va fi aglomerat. Noi am plecat pe 23 iunie si am ajuns pe 24 iunie cu feribotul din portul Pireu intr-o zi de miercuri. In Santorini erau destul de pustii stradutele pline de farmec din Oia, am vazut celebrul apus doar alaturi de cateva persoane, foarte distantate, fata de data trecuta cand am reusit cu greu sa realizez o fotografie peste mii de capete de chinezi, olandezi, englezi si multe alte nationalitati din lumea aceasta!
In weekend e ceva agitatie insa in cursul saptamanii e destula liniste, deocamdata. Mai vedem ce se intampla dupa 1 iulie cand dau drumul si la cursele aeriene in si dinspre Grecia.

  Gazdele minunatei casute cu smochini deliciosi situata la 200 m de plaja Kamari Beach au fost exceptionale, ne-au asteptat cu casa impecabil de curata, cu certificat oficial pentru curatenia in vederea prevenirii covid19, cu masti, manusi si dezinfectant la dispozitie chiar daca la ei nu s-au semnalat cazuri de Covid iar lumea nu prea purta masca. In plus, a doua zi dimineata am gasit pe terasa un cos plin de smochine proaspete cat pumnul de mari si foarte, foarte gustoase. Probabil au observat jindul cu care dadeam tarcoale prin gradina.

  Pe feribot cam 70% din calatori purtau masti, in Santorini chiar mi s-a parut ca se uita putin ciudat grecii, in schimb angajatii de la supermarketuri, de la gyros si unele restaurante purtau masti si erau foarte amabili, intreband din ce tara venim.

  Vacanta a inceput cu o baie in zona Kamari Beach, plaja de langa cazarea noastra si am incheiat ziua cu un superb apus pe stradutele din Oia. 

Zilele 2,3,4

  Urmatoarele 3 zile in Santorini au fost despre apusuri si view-uri care te cam lasa fara cuvinte. Sa tot stai tu cu tine, daca poti, in timp ce mergi si sa cugeti la ce ai facut bine in viata asta ca sa traiesti si sa vezi aceste minuni ale lumii si la ce poti face si mai bine in continuare. Am mers iarasi pe caldera vechiului vulcan dar nu am mai refacut decat partial traseul de 12 km Fira-Oia de acum 5 ani pentru ca nu mai circulau autobuzele prin oras, probabil datorita pandemiei sau lipsei de turisti, ca sa ne putem intoarce la masina parcata in Fira. Realitatea este ca am tot stat sa ne gandim daca alegem o cazare in Oia sau Fira, pe caldera vulcanului sau o cazare la baza lui, cu acces imediat la plaje. Dorinta de sport si inot de dimineata inainte de a incepe ziua a invins.
   Povestea a fost mai putin despre plaje pe aceasta insula pentru ca aici nisipul este inlocuit de pietricele negre vulcanice, ceea ce le face putin incomode, altfel am facut baie si plaja in fiecare zi, apa fiind ceva mai sportiva decat de obicei dar vremea superba, fara nici un nor. 
 Masa se poate lua in oras, erau ceva taverne deschise mai ales in weekend, sau se poate lua pe terasa acasa daca ai un chef adevarat cu tine cum am eu care face cele mai bune mancaruri in timp record cu ingrediente locale.
  A treia zi ne-am imbarcat pe feribotul Santorini-Creta dimineata la ora 7 si in 4 ore am ajuns. Nu prea era cazul de distantare sociala pentru ca erau foarte putine persoane la bord dar personalul pot spune ca purtau impecabil masti si manusi.

(Va urma)